Tipurile de cancer

 

Pe întreg mapamondul există mai mult de 100 de tipuri de cancer. Acestea sunt denumite de regulă în funcţie de organele sau ţesuturile în care acestea se formează.
​Dintre cele mai dese tipuri de cancer întâlnite forme de cancer, amintim:

Tipuri de cancer

 

 

 

 

 

Carcinomul

Carcinomul – cel mai frecvent tip de cancer. Acesta este format din celule epiteliale, care acoperă suprafeţele interioare şi exterioare ale corpului.
Subcategorii de carcinom: Adenocarcinomul, Carcinomul cu celule bazale, Carcinomul cu celule scuamoase, Carcinomul celular tranzitoriu.

Tipuri de cancer

 

 

 

 

 

Sarcoamele

Sarcoamele – cancere care se formează în ţesuturile osoase şi moi, incluzând muşchii, grăsimile şi vasele de sânge. Vasele limfatice şi ţesutul fibros (cum ar fi tendoanele şi ligamentele). Osteosarcomul este cel mai frecvent cancer osos. Cele mai frecvente tipuri de sarcom de ţesuturi moi sunt leiomiosarcomul, sarcomul Kaposi, histiocitomul malign fibros. Deasemenea mai întâlnim liposarcomul şi protuberanii dermatofibrosarcomului.

Tipuri de cancer

 

 

 

 

 

Leucemie (cancerul în sânge)

Leucemie (cancerul în sânge) – se declanşează în ţesutul formator de sânge al măduvei osoase este numit leucemie. Aceste tipuri de cancer nu formează tumori solide. În schimb un număr mare de celule albe din sânge anormal (celule leucemice şi celule blastice leucemice) se acumulează în sânge. Acestea se acumulează şi în măduva osoasă, aglomerând celulele sanguine normale. Nivelul scăzut al celulelor sanguine normale poate produce organismului dificultăţi în a obţine oxigen pentru ţesuturile sale. În controlarea sângerărilor sau să lupta împotriva infecţiilor. Sunt cunoscute patru tipuri comune de leucemie, grupate în funcţie de rapiditatea cu care se extinde boala. Acestea pot fi (acută sau cronică) şi de tipul celulei sanguine în care apare cancerul (limfoblastice sau mieloide).

Tipuri de cancer
 
 
 
 
 
 
 
Limfom

Limfom – cancerul care apare în limfocite (celule T sau celule B). Acestea sunt celulele albe din sânge care luptă împotriva bolilor care fac parte din sistemul imunitar. În limfom, limfocitele anormale se acumulează în ganglionii limfatici şi vasele limfatice, precum şi în alte organe ale corpului. Există două tipuri principale de limfom:
a) Hodgkin limfom – Persoanele cu această boală au limfocite anormale, care sunt numite celule Reed-Sternberg. Aceste celule se formează de obicei din celulele B.
b) Limfom non-Hodgkin – Acesta este un grup mare de cancere care încep în limfocite. Cancerul poate creşte rapid sau încet şi se poate forma din celulele B sau din celulele T.

Mielom multiplu

Mielom multiplu – este un tip de cancer care apare în celulele plasmatice, un alt tip de celule imune. Celulele plasmatice anormale, numite celule de mielom. Acestea se acumulează în măduva osoasă şi formează tumori în oase pe tot corpul.
Melanomul

Melanomul este un tip de cancer care se declanşează în celulele melanocite. Acestea fiind celule specializate care produc melanină (pigmentul care conferă culorii pielii). Majoritatea melanoamelor se formează pe piele. Aceste melanoamele se pot forma şi în alte ţesuturi pigmentate, cum ar fi ochiul.

Tipuri de cancer

 

 

 

 

 

 

 

Tumorile creierului şi măduvei spinării.

Tumorile creierului şi măduvei spinării. Există diferite tipuri de tumori ale creierului şi ale măduvei spinării. Aceste tumori sunt denumite pe baza tipului de celule în care s-au format. Un alt caz este şi locul în care s-a format prima tumoare în sistemul nervos central. O tumoare astrocytică se declanşează în celulele creierului. Aceasta apare în formă de stea numite strocite, care ajută la menţinerea sănătăţii celulelor nervoase. Tumorile cerebrale pot fi benigne (necanceroase) sau maligne (canceroase).

Articol scris de dodorel62

Hernia de disc

                                    

Hernia de disc este o boală tot mai prezentă în viaţa oamenilor . Oamenii s-au comfruntat , cel puţin o dată, in viata de durere de spate. Aceasta durere este o durere suportabila pana la un anumit punct ,cand intervine o afectiune neurologica.

Ce este hernia de disc?

Hernia de disc ca afecţiune neurologică, care constă în deplasarea unor discuri vertebrale ale coloanei vertebrale. Coloana vertebrală este formată dintr-o serie de oase care se numesc vertebre. Aceste oase sunt conectate la disc intervertebral, format la rândul lui dintr-o membrană fibroasă. Aceasta este rezistentă, la exterior şi o zonă centrală moale şi elastică în interior, în centrul discului.

Acest disc intervertebral, dacă este sănătos, funcţionează ca un amortizor. Acesta are rolul de a ţine coloana dreaptă, sănătoasă, într-o postură corectă. Ea este protejeata de eventualele şocuri produse de alergatul rapid sau ridicarea greutăţilor. Când discurile se deteriorează, membrană fibroasă se rupe. Presiunea generală asupra zonei centrale creşte şi astfel apare hernia de disc.

    Hernia de disc

 

 

 

 

 

Tipuri la hernia de disc

Deşi poate apărea la orice nivel al coloanei, cele mai des întâlnite forme de hernie sunt cele în partea şi cervicală. Acestea sunt zonele corpului pe care le folosim cu precădere în viaţa de zi cu zi. Aceasta apare atunci când ne aplecăm să ne legăm şireturi sau când dormim pe-o parte. În funcţie de zona afectată, durerea se manifestă diferit.
Hernia de disc lombară
Dacă deplasarea discului intervertebral s-a efectuat la nivel lombar, afecţiunea se numeşte hernie de disc lombară. Simptomele herniei de disc lombare se manifestă ca durere în zona feselor, a coapselor şi sub genunchi. Cei mai afectaţi nervi sunt cel sciatic (cel mai lung nerv din organism) şi cel femural. Durerile pot fi însoţite de furnicături, amorţeli şi tulburări de sensibilitate la nivelul membrelor şi al zonelor afectate.

Hernia de disc cervicală

Dacă discul herniat se regăseşte în partea superioară a coloanei vertebrale, afecţiunea se numeşte hernie de disc cervicală. Senzaţia de durere se va manifesta la nivelul umerilor şi al braţelor. Astfel de dureri cresc progresiv în intensitate şi pot fi acompaniate de senzaţii de furnicături sau amorţeală.

Cauzele herniei de disc

Hernia de disc are o importanţă componentă genetică, în special în cazul pacienţilor cu hernie lombară. Cei mai mulţi factori de risc care favorizează apariţia herniei de disc sunt strâns legaţi de modul de viaţă.
fumatul
predispoziţia către sedentarism, statul prelungit pe scaun
efort fizic exagerat după repaos îndelungat
ridicarea greutăţilor în mod greşit
înaintarea în vârstă
traumatismele coloanei vertebrale

Aceste cauze sunt amplificate de: obezitate, sedentarism, expunerea coloanei vertebrale la vibraţii, malformaţii congenitale. Persoanele cele mai predispuse la hernie de disc sunt persoanele în vârstă. Alte persoane predispuse sunt cele care trăiesc în extreme, adică fac mult sport. Mai sunt predispuse cele care neglijează postura corectă în timpul exerciţiilor sau nu fac deloc mişcare.

Hernia de disc

 

 

 

 

Simptomele la hernia de disc

Simptomele sunt diferite de la pacient la pacient, dar şi în funcţie de locul în care se află hernia. Durerea poate creşte treptat, iradiind de-a lungul fibrelor nervoase, de la moderată la foarte intensă. Dacă herniile nu sunt diagnosticate din timp, acestea se pot agrava rapid. Foarte mulţi oameni amâna prezentarea la medic pentru că simptomele sunt nespecifice. În alte cazuri, pacienţii au hernie de disc, dar nu prezintă niciun simptom.

Herniile cervicale

În cazul herniilor cervicale, pacientul prezintă astenie musculară la nivelul membrelor superioare. Durere este intensă la nivelul umerilor şi scapulelor, sau dureri în regiunea gâtului. Imposibilitatea de întoarcere a capului său de efectuare a mişcărilor bruşte, durere iradiată în umăr, braţ sau antebraţ. Durerea apare mai rar la nivelul palmei, degetelor, spasm al musculaturii vertebrale superioare. În herniile de disc durerea este continuă, nu are caracter pulsatil.
Diagnosticarea herniei de disc se face în urma examenului clinic şi a unor investigaţii paraclinice. De asemenea se folosesc imagistice, cum ar fi: radiografia, RMN-ul, tomografia computerizată dar şi mielografia.

Simptomele herniei lombare

În cazul herniilor lombare, pacientul resimte dureri la acest nivel, în zona feselor şi coapsei. De asemenea această durere pot iradia spre gambă şi chiar picior. Dintre nervii implicaţi, cel mai adesea este vorba de nervul sciatic care poate afecta şi nervul femural. Aceste dureri pot fi însoţite de furnicături, amorţeli, tulburări de sensibilitate. Simptomele herniei de disc lombare au un debut brusc.

Perioada acută desemnează stadiul de evoluţie al bolii în care durerile sunt intense şi nu se calmează. Indifferent ce poziţie adoptăm, fapt ce creează un disconfort major. Perioada subacută însă durerile în poziţie de şezut dispar. Pacientul se poate mişca mai uşor, poate stă pe un scaun pe o perioadă determinată şi se poate deplasa.

Hernia de disc

 

 

 

 

 

Simptomele herniei de disc lombare cu un debut insidios

Perioada cronică permite bolnavului să-şi mobilizeze coloanal. Aceste mobilizări declanşând durere moderată, suportabilă. În ortostatism şi mers, durerile apar după un interval mare de timp. Acestea pot persista contracturi ale musculaturii paravertebrale lombare.

Stadiile herniei lombare

Faza I: faza de instabilitate discală

Sunt prezente dureri lombare cronice intermitenţe de tip postural. Adesea dispare la încetarea efortului fizic sau la abordarea repausului. Poate reapărea în condiţii variate de efort.
Simptome:
durere în zona lombo-sacrata;
durerea iradiază pe membrul de pe partea afecţiuni;
durerea are cauze mecanice şi se calmează în rapaus;

Faza a II-a de leziune discală

În această fază se rupe inelul fibros şi permite protuzia centro-laterala a nucleului pulpos, rezultatul este un lumbago acut de tip discogen.
Simptome:
durerea debutează brusc;
dureri lombosacrate unilaterale/bilaterale;
durerea are cauze mecanice;
fără iradiere sau cu iradiere până la deasupra genunchilor;

Faza a III-a: faza radiculară

Această fază a herniei de disc are trei stadii de afectare şi anume:
Stadiul iritativ – discul herniat ajunge la rădăcină, pe care o comprimă fără a o compromite.
Stadiul compresiv – materialul herniat ajunge la radacina nervoasă, pe care, deşi nu o lezează, o comprimă.
Stadiul de întrerupere – în acest stadiu se manifestă, pe lângă semnele şi simptomele prezente la stadiul 1 şi 2.

Faza a IV-a: discopatia lombară

Apare discartroză şi artroză interapofizara (după 40 de ani). Pe măsură ce îmbătrânim nucleul pulpos suferă de deshidratare. Acesta favorizează procesul degenearativ a discului intervertebral. Inelul fibros care îmbracă discul suferă modificări majore. Aceasta datorită uzurii mecanice la care este supusă coloana vertebrală.

Articol scris de dodorel62

Durerea  cervicală

 

Durerea cervicală reprezintă orice durere sau disconfort apărut în regiunea gâtului unde se găsesc coloana cervicală .  Aici se gasesesc muşchi, ligamente, tendoane, nervi şi vase sangvine.  Mulţi oameni vor simţi pe parcursul vieţii lor o astfel de durere care nu reprezintă un motiv de îngrijorare.

Durerea cervicală se poate datora unor probleme minore cum ar fi o poziţie incorectă în timpul somnului .  Durerea apare ca urmare a unor afecţiuni grave cum ar fi artrita sau discopatia degnerativă. Oricare dintre structurile de la nivelul gâtului se poate irita sau inflama .

În funcţie de cauza care o produce, durerea cervicală poate fi scurtă sau poate fi cronică. Durerea cervicală poate  să dureze mai mult de 3 luni.

durerea cervicală

 

 

 

 

 

 

Durerea secundara la durerea cervicală

Durerea cervicală se poate resimţi ca o durere surdă sau poate fi ascuţită, ca un şoc într-o anumită zonă. Deşi cele mai mult cazuri de durere cervicală se rezolvă de la sine în câteva zile până la câteva săptămâni. Acest tip de durere poate persista şi să conducă la afecţiuni serioase cum ar fi leziunea unui nerv.

De obicei sursa durerii este chiar la nivelul gâtului, dar poate fi datorată şi unor afecţiuni din alte zone ale corpului. Durerea  cervicală poate fi la cap, umeri sau torace şi să iradieze la nivelul gâtului. În consecinţă durerea cervicală poate fi însoţită de alte simptome.

durerea cervicală

 

 

 

 

 

Simptomele la durerea cervicală

Simptomele la durerea cervicală sunt amorţeala, care coboară pe braţ, dificultăţi respiratorii si  rigiditatea gâtului . Acesta poate fi semn al unei afecţiuni grave care trebuie evaluată imediat. De asemenea, trebuie consultat doctorul cât mai curând, dacă durerea a apărut ca urmare a unui traumatism sau accident . Cel mai grav este atunci cand durerea cervicala  este mai puternică şi persistentă insistent.

Durerea cervicală poate fi însoţită de alte simptome în funcţie de cauzele care o produc.Aceasta poate fi, dacă se datorează unei artrite pot apărea dureri şi în alte părţi ale corpului. Durerea cervicală apărută ca urmare a compresiei unui nerv poate duce la durere, furnicături şi amorţeală . Aceasta durere poate sa apara la nivelul unuia sau al ambelor braţe. Durerea datorată poziţiei incorecte şi stresului poate apărea alături de oboseală şi tulburări de somn.

durerea cervicală

 

 

 

 

 

 

 

Simptomele ce pot însoţi durerea cervicală

Simptomele ce pot însoţi durerea  cervicală includ:
• Ameţeală;
• Fatigabilitate;
• Febră;
• Cefalee;
• Durere la nivelul umărului;
• Tulburări de somn;
• Edeme;
• Dureri şi furnicături la nivelul umărului sau braţului;

durerea cervicală
 
 
 
 
 
Cauzele posibile de apartie a durerii cervicale

Cele mai frecvente cauze de durere cervicală sunt reprezentate de suprasolicitare, poziţie incorectă şi lovituri puternice în ceafă . Acestea sunt adesea incriminate în accidentele rutiere sau alte traumatisme. Durerea cervicală poate fi cauzată şi de artrita reumatoidă sau fibromialgia. Afecţiuni sau răni în alte părţi ale corpului cum ar fi cap, torace sau umeri . Aceasta durere poate de asemenea iradia la nivelul gâtului. Aceasta se numeşte durere secundară.

Cauze structurale:
• Hernia de disc;
• Osteoartrita;
• Osteomielita (infecţia sau inflamaţia vertebrelor);
• Osteoporoza (boală metabolică osoasă);
• Boala Paget a oaselor;
• Artrita reumatoidă;
• Traumatismele măduvei spinării;
• Boli degenerative ale coloanei vertebrale (discopatia degenerativă, numită şi spondiloză);
• Stenoza spinală (îngustarea canalului vertebral care comprimă măduva spinării sau nervii);
• Spondilita (infecţie sau inflamaţie a articulaţiilor coloanei vertebrale);
• Luxaţii şi entorse datorate suprasolicitării sau traumelor, spasme musculare;
• Lovituri puternice la nivelul cefei.

Alte cauze:
• Fibromialgia;
• Nevralgia occipitală (un tip de cefalee);
• Migrena.

Cauze grave care pot ameninţa viaţa:
• Atacul de cord (infarctul miocardic);
• Meningita;
• Mielomul multiplu;
• Tumori benigne sau maligne ale coloanei vertebrale.

durerea cervicală
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Cand trebuie sa mergeti la medic cand aveti durerea cervicală .

Durerea cervicală este însoţită de simptome care pot indica o afecţiune ce ameninţă viaţa, cum ar fi:
• durere în piept;
• dificultăţi respiratorii;
• febră mare (peste 38,3°C);
• dureri la nivelul maxilarului;
• greaţă şi vărsături;
• amorţeală;
• rigiditatea gâtului, febră, frison;
• cefalee severă.

Articol scris de dodorel62

%d blogeri au apreciat: